duminică, 25 iulie 2010

Probleme...


Ai probleme ? Esti stresat/a? Esti parasit/a?... Da, si ce?
...Mda (frumos inceput, nu?). In ultima vreme am observat ca printre adolescenti a aparut “moda” celui mai bun prieten caruia te vaiti cu toate problemele, iar el, ca un prieten bun ce e, te asculta si te sfatuieste. Nimic gresit, dar exista, din ce in ce mai mult, tendinta de a cere sfatul, dar fara sa-l iei in seama. Gresit? O.K. gandeste-te, de fiecare data cand ti s-a cerut un sfat, atunci cand un prieten are o problema, l-ai ajutat, dar dupa ceva timp vorbesti cu el si observi ca are aceasi problema, itrebi de ce si afli, stupefiat, ca degeaba ti-ai racit gura, poate chiar mult timp, ca prietenul a facut tot cum l-a taiat capul... Asta se imtampla, gandi-ti-va bine, se intampla in majoritatea cazurilor in care ajuti pe cineva: pur si simplu iti este ignorant ajutorul cerut.
Cum se poate intampla asa ceva?! Raspunsul nu-i tocmai simplu (de data asta am schimbat ) : Omul este o fiinta inteligenta si este singura care poate dezvolta aroganta si ignoranta. Un om este arogant atunci cand se crede superior celor din jur datorita unor achizitii, capacitati, sau datorita esteticii. Nimic rau, aroganta contruieste taria de caracter, dar acesta dezvoltare poate duce la aroganta “intelectuala”, si ma refer la acel om care se crede superior din cauza “creierului mare”. Daca este intelligent cu adevarat, nu-i nimic, dar in majoritatea cazurilor sunt “prosti imbracati in halat de laborator”. Sa nu intelegeti ca am ceva cu prostii; din potriva, sunt chiar amuzanti (ce n-as da sa existe doar prostii astia...ehhee). Fara sa lungesc aberatia, ma refer la prostii aroganti, sau “prostul care se lauda”, deoarece acestia iti cer sfatul si il ignora, datorita faptului ca au impresia, sau mai grav, convingerea ca tu gresesti ... Nu cred ca ma va contreazice cinvea, dar acestia sunt o adevarata problema.
Continuand teoria prostului, ajungem la o noua specie de prost: prostul narcisist, acel prost care crede ca lumea e facuta in jurul lui (cu astia as pune in teatrul vietii piesa “Noaptea Sfantului Bartolomeu” – cunoscatorii stiu ). Acum realizati care este problema adevarata? Ca acesti prosti iti vor cere sfatul mereu si nu te vor lua in seama, deoarece “egoul” lor nu le permtie sa accepte sfatul, iar intelectul lor nu le permite luxul de a realiza valoarea informatie pe care tu le-o transmiti !
Intr-un final, cu toate ca se pare ca am aberat mai mult despre un anumit tip de prost, realitatea este ca ii ajutam pe acestia, crezand ca le facem un bine, dar degeaba...trebuie sa ne obisnui cu gandul ca sunt persona care nu vor accepta faptul ca suntem la fel de, sau poate mai inteligenti.
...Dar stiti ceva si mai dur? Ne place sa-i sfatuim, pentra ca in momentul cand dam dovada de bunatate si ceva inteligenta, ne simtim bine, ne simtim superiori, NU NEGATI, ca asa este! Mereu cand sfatuiti pe cineva va simtiti “mari si tari” !
Ouf* De data asta am aberat mai mult ca de obicei, asa ca s-ar putea sa existe ceva greseli gramaticale sau ortografice,dar sper ca a avut o oarecare relevanta. Cu respect si stima, Mr. K’!