No really, just look behind you !
Topaind ca un iepure pe energizante, asa, foarte abstract, am topait si am stat si m-am gandit profund… Ok nu chiar atat de profund. Acum sa nu mai par ca am consumat ceva dubios, vreau sa explic la ceea ce bat in aceasta seara frumoasa de mai.
Suntem oameni, persoane cu un nume si o identitate, relativ, unica, dar odata, cel putin, ne intrebam “ Cine sunt ? “. Si pentru ca eu sunt eroul… sigur, vreau sa va dau mancare pentru creier… si nu, nu am pizza. Pentru a fi mai greu de inteles va voi prezenta asta ca un dialog (… si voi esua, dar intelegeti voi, geniile mele ) .
Cine sunt ?
Sunt o persoana simpla.
Ce esti ?
Sunt un om simplu .
Doar atat ? (si acum incepeeeeeee – si mai multi “e”)
Nu ! Cel putin, dragii mei, asta vrem sa credem. De cand te nasti esti invatat ca ai un scop, un rol, un motiv de a inanta in viata cu fruntea sus, sa nu mergi ca emonelul pansat la vena.
Scuzati-mi cinismul, dar nu se intampla asa. Majoritatea sunteti niste tristi care au mereu, sau cel putin odata la 10 secunde un motiv sa se planga, un motiv sa bagi “ L “ (la baieti celelate 9 secunde se gandesc de 157 ori la sex. DA ! SE POATE ! ).
De ce ?
Ii simplu, nu stim cine suntem cu adevarat, sau mai concret : CE VREI CU ADEVARAT DE LA VIATA ! (muuuulte litere mari - Wi).
Hai sa fiu putin sumbru. In existenta noastra efemera ne nastem cu 2 lucruri concrete : Avem o VIATA si o fata ! Din acestea doua, doar una ramane aceeasi pana mori ( daca nu iti dai seama care, imi pare rau… arunca-te in toaleta si trage apa ). Viata noastra este foarte importanta (Daaaa* ), dar de ce nu avem respect pentru ea ( nici nu indraznesc sa ma gandesc la repectul pentru viata altuia…). Pare putin improbabil si… prost, dar din pacate asa este : Ni se falfaie de propria viata !
Acum sa ma scot pana nu sunt ars pe rug : NU SUNT PESIMIST ! Chiar nu prcatic tipul asta de filozofie.
Uita-te in jur, si mai ales la tine. De fiecare data cand ceva nu e bun, ceva nu merge bine, sau pur si simplu te doare in… spate, pe cine blamezi ? … Haaa ?ascult? Ii simplu “ Sa ma *etc etc etc*in ea de viata ! “ … Sunteti o specie trista rau ! :D Foarte rau !:D
Acum, cu ce scop am aberat atat ? Ii simplu : Lipsa de indentitate !
Cu toate ca suntem crescuti cu tenta egomaniaca “ Eu este centrul de pamant! “ (Dogh*), pe la varsta adolescentei superioare, dupa ce treci de perioada metalistului frustrat cu pleta in vant (e o metafora pentru – EU SUNT REBEEEEEeeeeEEL ), incepi sa te “dai in randul lumii” .
Acum devin relativ.
Eu am o ideologie si o mentalitate mai diferita, deci im permit sa blamez urmatoarele :
- Ne cautam o cariera pentru a munci;
- Muncim pentru a intretine o familie;
- Ne crestem copiii;
- Ne traim viata de la 30 de ani la momentul marei escapade, ca la …30 de ani, nu mai progresam;
- Creieul are o munca simpla : Iti controleaza nevoile si nimic mai mult;
- Incepi sa gandesti filozofic si matur;
Etc
Din punctul meu bolnav de vedere, tot ce am enumerat mai sus, reprezinta frica mea eterna : Mediocritatea mentala. Din cauza societatii in care traiesti, ai impus din inainte sa te nasti un anumit tel, pe care… sincer, niciodata nu-l vei evita sau vei reusi sa-l schimbi .
Traim. Imbatranim. Murim.
Cred ca a mai zis cineva urmatoarea fraza, dar nu stiu cine, asa ca imi pastrez “©” : Daca esti in viata, de ce nu traiesti ?
In final, intreaba-te cine esti, poate vei descoperi ca exista ceva ce iti palce cu adevarat, ceva ce te face sa te simti unic si independent, tare si mare… sa te simti om , nu sclav !
Cheers ! …
P.S. : CINE ESTI ? Astept un raspuns mititel jos in comentarii.
O persoana cat mai normala, simpla pentru unii, dar TOTAL diferita pentru restul ( jegul societatii ).
RăspundețiȘtergereTotodata, don'sorul Kaz crede ca aceasta persoana este emo ( te castrez daca INCA mai sustii ideea asta cretina ).
Siiiiiiiiiiiiii, inca mai am de lucrat la intrebarea: Cine esti?
Uuuh, de cand nu am mai facut asta. Okay ..
RăspundețiȘtergereMi-a sarit in ochi propozitia asta atat de stupida si tampita “ Cine sunt ? “ pe care ai tot pus tu accent. Intentia a fost interesanta, nimic de obiectat dar puteai fi mai original macar de dragul persoanei mele care NU SUPORTA propozitia asta de cacat.
Oricum, trebuie sa imi calc pe orgoliu si sa iti dau dreptate pentru sfarsitul tau in forta ruinat desigur de propozitie si derivatele ei.
Si duh, de evitat mediocritatea nu ai cum. E asa de des intalnita ca te sufoca. In locul tau insa eu m-as bucura ca exista. Ma face sa ma simt bine si ma face sa realizez cat de desteapta sunt sau esti, punand accent intai pe persoana mea. Si mai trebuie apoi inteleasa aceasta mediocritate si filozofie incuiata. Oamenilor trebuie sa le ocupi mintea cu ceva. Nu toti sunt capabili de orice iar cei incapabili trebuie folositi cum se poate; sau dati la o parte. Cum ii dai la o parte? Ii incui in micul lor balon de sticla plin de vise si limite si legi si deadline-uri gen nepoti pana la 50 si 3 copii. DA, FAC ALUZIE la multi oameni. Dar nu-i nicio problema, intotdeauna va fi nevoie si de ei.
PS: Mi se pare mie sau am deviat complet?
Aceasta intrebare "cine sunt?" iti vine in minte abia dupa o anumita varsta,abia dupa ce incepi sa te maturizezi,sa vezi lumea cu alti ochi,abia dupa ce iti dai seama ce se intampla in jurul tau cu adevarat...pana atunci esti doar un copil lipsit de griji si de nevoi cu niste parinti care muncesc sa te intretina iar pe tine te doar undeva de ce este in jurul tau...Si cand incep sa apara grijile si responsabilitatile,abia atunci iti dai seama cine esti,ce ai reusit sa faci cu viata ta sau daca ai trait degeaba...
RăspundețiȘtergere